În data de 1 decembrie a unui an a cărui clepsidră temporală e aproape de sfârșit, tu te afli în mijlocul lumii, iar lumea în jurul tău.
Diminețile nu-s pentru speranțe sau priviri cu ochii bulbucați spre fereastra deschisă spre universul tuturor posibilităților. Îți lași patul în urmă și te închizi în baie. Cine vrea să mai iasă din baie într-o (primă) dimineață de decembrie pentru a înfrunta o țară care s-a-ntors cu josul în sus spre dimineață? Să nu mai pomenesc de vremea care (nu) te prea surprinde în ultimele zile (luni).
